Laboratorul de calculatoare de înaltă performanţă

Încadrarea proiectului în domeniile prioritare de cercetare ale Strategiei Naţionale.

Proiectul de investitie propus îl reprezintă realizarea unui site GRID prin construirea unui cluster de minim 72 de procesoare cu o putere de calcul de aproximativ 72 kSI2K şi o capacitate de stocare de circa 7 Tb. Alte facilităţi privesc întreţinerea uşoară, salvarea de siguranţă a datelor, sursele de alimentare de siguranţă, climatizarea.
GRIDUL va fi compatibil cu proiectele finanţate din Programele Cadru Europene şi se va conforma specificaţiilor memorandumului CERN privind resursele dedicate pentru proiectul WLCG.

Proiectul propus se încadrează astfel în domeniul prioritar 1-Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii. Investiţia propriu-zisă, cluster-ul de calculatoare, prin faptul că va permite calculul distribuit de înaltă performanţă se încadrează în Tehnologii pentru sisteme distribuite şi sisteme încorporate (cod 1.6)

Efectele ulterioare ale investiţiei, cercetările care se vor putea efectua pe acest grid se vor încadra în domeniile

– Sisteme informatice avansate pentru e-servicii (1.2)
– Tehnologii, sisteme şi infrastructuri de comunicaţii (1.3)
– Inteligenţa artificială, robotica şi sistemele autonome avansate (1.4)
– Securitatea şi accesibilitatea sistemelor i nformatice (1.5)

Încadrarea proiectului în obiectivele fundamentale ale Programului 2. Capacităţi

Proiectul propune realizarea unei investiţii, având ca obiectiv achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unui cluster de calculatoare puternic, ce va constitui unitatea centrală a unui GRID de înaltă performanţă.

Acest obiectiv este în deplină concordanţă cu obiectivul general al programului PNCD II de “dezvoltare a infrastructurii de cercetare” a instituţiilor de învăţământ superior de drept public, în cazul nostru Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, şi a potenţialilor utilizatori. Gridul va permite cercetătorilor să lucreze cu “aparatură şi echipament performant, în condiţii de management de calitate”.

Având la dispoziţie un GRID modern, care va fi interconectat în reţelele europene, Universitatea Suceava va avea ceva important de oferit în stabilirea unor noi parteneriate europene şi regionale, iar prin propunerile de proiecte europene, se va asigura “creşterea gradului de participare al României la programe de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) internaţionale”.

DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ A PROIECTULUI

Scurtă prezentare a realizărilor în domeniul ST precizat, la nivel naţional şi internaţional

Conceptul de grid a fost consacrat prin lucrarea [1] a lui Ian Foster şi Carl Kesselman ca fiind arhitecturile, protocoalele şi seturile de programe utilitare care permit coordonarea resurselor distribuite de calcul si de stocare a datelor. Cei doi autori, consideraţi ca fiind fondatorii acestui concept, doreau ca publicul să aibă un acces transparent la resurse distribuite. O definiţie concisă, orientată din necesitate spre practică este dată în lucrarea [2]  unde Gridul este considerat o infrastructură distribuită şi reconfigurabilă, reprezentând o modalitate flexibilă, securizată de a coordona punerea în comun a resurselor de calcul a diverselor colective dinamice formate din persoane, instituţii sau organizaţii virtuale.

Accesul la aceste resurse este permanent şi independent de locaţie, Resursele partajate oferă capacităţi de calcul şi stocare a datelor, instrumente software, informaţii, care sunt utilizate pentru rezolvarea unor probleme deosebit de complexe, imposibil de rezolvat pe un singur calculator.

Ca exemplu de astfel de aplicaţii pot fi menţionate cercetările nucleare conduse de CERN, (Centre Europeenne pour la Recherche Nucleaire) Geneva  unde pentru rezolvarea unei probleme este utilizată cooperarea a zeci de  mii de sisteme de calcul [4]. La fel ca şi în cazul impunerii termenului de  “www”,  CERN Geneva este unul din susţinătorii fervenţi ai conceptului de Grid Computing.

În acest concept realizarea unei procesări distribuite eficiente la scară globală este posibilă doar datorită progreselor obţinute în implementarea reţelelor publice de mare performanţă [5] care ar trebui integrate într-un “World Wide Grid”.  În această viziune utilităţile software vor fi răspândite ca şi electricitatea (de unde şi numele de grid) deservind locuinţe şi companii situate pe tot cuprinsul Uniunii Europene. În mod concret trebuie realizat un sistem de coordonare a unor resurse, însă fără utilizarea unui control centralizat, pe baza unor protocoale şi servicii de calitate.

Orice grid se bazează pe două arhitecturi esenţiale: una orientată pe protocoale şi alta orientată spre servicii.

În figura 1 se prezintă schematic un grid care pune în comun resurse diverse; cluster-e de calculatoare, inclusivi supercomputere, reţele care stochează date, Internet şi alte reţele. Utilizatorii care pot accesa aceste resurse, heterogene din punct de vedere hardware şi software, pot fi persoane care folosesc un acces mobil sau calculatoare montate în locuinţe şi care accesează resursele prin mijloace cablate sau companii care solicită resursele gridului prin intermediul calculatoarelor din reţelele locale proprii. Între aceşti utilizatori şi resurse există un strat numit Grid Middleware ale cărui responsabilităţi constau în ascunderea infrastructurii de bază, asigurând astfel transparenţa utilizării resurselor, autentificarea între sisteme, securizarea accesului, utilizatorilor şi resurselor. Printre pachetele de middleware se remarcă Middleware Globus Toolkit, creat de grupul Globus [6] din care fac parte şi Ian Foster şi Carl Kesselman, dar şi pachetul European Data Grid Toolkit.
Tehnologiile grid sunt in atentia marilor firme de software precum Microsoft (prin pachetul .NET se oferă servicii compatibile), ORACLE (griduri de date), IBM (dezvoltarea de pachete utilitare şi iniţiative de suporrt academic), SUN (programe utilitare). Spre exempu, IBM introduce capabilităţi Grid Computing în cea mai nouă versiune WebSphere şi propune programul Equinox de sprijin al mediului academic [7]. Se preconizează ca în 2008 să fie lansată prima v ersiune de Linux având înglobate facilitatile pentru Grid.
Privitor la programele utilitare pentru grid se poate observa o tendinţă manifestă de a extinde grupul utilizatorilor de grid către cele mai diverse domenii, inclusiv economic şi social, prin integrarea programelor specifice de prelucrare paralelă şi distribuită cu tehnologiile web şi tehnicile de management al cunoştinţelor.

Proiecte europene şi naţionale
În Europa un rol important îl deţine Proiectul GÉANT [8] care integrează 26 de reţele naţionale de cercetare, dar mai sunt de menţionat  şi alte proiecte importante [9], cum ar fi proiectul Grid EGEE (Enabling Grids for E-Science in Europes) [10]. Reţeaua SEE-GRID îşi propune furnizarea unei infrastructuri grid cercetătorilor din sud-estul Europei prin care să poată accede la iniţiativele Grid europene şi mondiale prin stabilirea unor reţele interoperabile care să extindă Zona de Cercetare Europeana (European Research Area – ERA) în regiunile lor.
În România a fost înfiinţat în 2002 Consortiul RoGRID [11] la initiativa Ministerelului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor  si a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cuprinzând ca membri fondatori au fost : ICI, Politehnica si Universitatea din Bucuresti, IFIN  si INCAS.
In februarie 2006 Co nsortiul RoGRID impreună cu Ministerul Educatiei si Cercetarii au definitivat strategia de dezvoltare a Gridului in Romania.
Se cuvine să menţionăm şi proiectele europene şi naţionale care au fost consultate în elaborarea acestei propuneri: proiectul EU-NCIT [12] al Institutului Naţional de Tehnologia Informaţiilor (UPB),  Gridul academic pentru aplicaţii complexe al Universităţii Tehnice Iaşi şi proiectul GRID –SINRED, Universitatea Bucureşti şi ICI Bucureşti.

BIBLIOGRAFIE

[1] Ian Foster, Carl Kesselman, The Grid – Blueprint for a new computing infrastructure, Morgan Kaufmann, 1999.
[2] Ian Foster, Carl Kesselman, and Steven Tuecke, The Anatomy of the Grid: Enabling Scalable Virtual Organizations, http://www.globus.org/research/papers/anatomy.pdf
[3] http://gridcafe.web.cern.ch/gridcafe
[4] Fran Berman, Geoffrey Fox, Tony Hey (editori), Grid Computing. Making the Global Infrastructure a Reality, John Wiley & Sons, 2003 (ISBN 0470853190).
[5] Richard S. Morrison, Cluster Computing Architectures, Operating Systems, Parallel Processing & Programming Languages, format electronic, sub licenta GNU, 2003.
[6] http://www.globus.org
[7] http://www.ibm.ro
[8] Proiectul GÉANT – http://www.dante.net/server/show/nav.007
[9] http://cordis.europa.eu/ist/grids/projects.html
[10] http://www.eu-egee.org
[11] www.rogrid.ro
[12] Integrating and Strengthening the European Research Area, EU-NCIT, Project EU- FP6-2004-ACC-SSA-2
[13] Proiectul CEEX “GRID Academic pentru aplicatii complexe”, contract: 74 CEEX-II03/31.07.2006, coo rdonator Universitatea Tehnică Iaşi, http://www.tuiasi.ro
[14] Proiect CEEX- Sistem naţional de management al resurselor digitale în ştiinţă şi tehnologie, bazat pe structuri GRID – SINRED, coordonator Universitatea Bucureşti

Obiectivele generale şi specifice ale proiectului

Obiectiv principal

€ Modernizarea infrastructurii CDI existente în Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, Centrul de Cercetare în Ştiinţa Calculatoarelor (recunoscut de CNCSIS), prin crearea unui site GRID de înaltă performanţă.

Principalul obiectiv al acestui proiect este construirea unui site GRID care va fi compatibil cu proiectele finanţate din Programele Cadru Europene.

Cerinţele pentru acest grid sunt de minim 72 de procesoare cu o putere de calcul de aproximativ 72 kSI2K şi o capacitate de stocare de circa 7 Tb. Alte facilităţi includ întreţinerea uşoară, salvarea de siguranţă a datelor, sursele de alimentare de siguranţă, climatizarea (pentru detalii privind echipamentele a se vedea formularul A2.3).

Datorită înaltelor performanţe ale echipamentelor ce vor fi achiziţionate gridul ce va fi realizat va fi integrat in alte medii GRID.

    Principalii beneficiari potenţiali ai investiţiei vor fi unităţile de CD şi instituţiile de învăţământ superior de drept public care îşi desfăşoară activitatea în partea de nord a ţării.

Obiective derivate

•   dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin extinderea infrastructurii CD existente, cluster-ul de 32 de noduri din laboratorul “Programarea sistemelor distribuite” creat în cadrul ac ţiunii  “Laboratoare de licenţă” al MEC în universităţi.
•   Îmbunătăţirea capacităţii de cercetare şi a capacităţii de a utiliza şi oferi servicii ştiinţifice şi tehnologice specializate pentru domenii de înaltă tehnologie, Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava prin interconectarea GRIDULUI cu alte GRIDURI din ţară (U.T. Iaşi, U.P. Bucureşti) şi străinătate.
•   Creşterea gradului de utilizare a infrastructurii publice de cercetare: extinderea structurilor de cercetare cu utilizatori multipli, atît a gridului ce va fi creat în Universitatea Suceava, cât şi a gridurilor cu care se va interconecta

Schema de realizare, rolul şi responsabilităţile fiecărui participant (în acord cu Planul de realizare a proiectului-formularul A3.1).

Universitatea  “Ştefan cel Mare” Suceava, în calitate de unic partener este responsabilă de desfăşurarea tuturor activităţilor proiectului (conform Anexei nr. 1 la HG 1579/2002):

1. i) Construcţie, dezvoltare instituţională şi excelenţă tehnologică: echipamente pentru cercetare-dezvoltare şi părţi ale acestora

– studii pentru obiective de investiţii (cluster de 72 de calculatoare),
– achiziţii de echipamente CD inclusiv montaj (clusterul, hardware şi software),
– punere în funcţiune,
– instruire personal,
– achiziţia de materiale consumabile pentru perioada de garanţie

1. ii) Contractarea unor servicii consultanţă/asistenţă tehnică, expertize, audit, inclusiv cel cerut de ANCS.
    iii) Rea lizarea unei pagini „web” specializate, în limbile română şi engleză, unde se vor prezenta toate informaţiile privind infrastructura achiziţionată, programul prin care a fost finanţat şi modul de utilizare de către terţi.

Modalităţi de utilizare a rezultatelor proiectului (estimarea rezultatelor aşteptate, beneficii preconizate), potenţiali beneficiari, atragerea tinerilor

Prin realizarea acestei investiţii se vor obţine următoarele rezultate care concordă cu efectele aşteptate de la PNCDI 2:

• creşterea numărului de unităţi de CD care beneficiază de echipamente, aparatură performantă de cercetare de vârf  (Universitatea Suceava şi potenţialii beneficiari naţionali care se vor conecta la grid)
• prin interconectarea gridului cu alte griduri europene, Universitatea Suceava şi potenţialii beneficiari din nordul ţării vor “beneficia de acces la infrastructuri şi baze de date şi informaţii de specialitate”.
• în echipa de realizare a acestui proiect au fost atraşi tineri doctoranzi şi cadre didactice. Acestia se vor forma pe parcursul acestui proiect de investiţie pentru managementul „proiectelor de creare şi consolidare a infrastructurii de CD”.
• Universitatea Suceava va dezvolta oferta sa de servicii de înaltă tehnologie având de oferit un cluster şi un grid performant împreună cu serviciile ce vor fi implementate.
• Creşterea numărului şi a importanţei colaborărilor internaţionale prin integrarea gridului în alte griduri europene similare.
• prin faptul că şi unei universităţi de măprime medie (circa 11.000 studenţi) i se va da posibilitatea achizionării unei arhitecturi de calcul de înaltă performanţă, se va contribui astfel la “promovarea eticii şi egalităţii de şanse în cercetare”.

Rezultatele obţinute vor fi estimate prin indicatorii de rezultat care reflectă rezultatele directe ale investiţiei în CDI:

Indicatori	Cuantificare
1. Investiţii noi în infrastructura CDI	2 000 000 lei
2. Gradul mediu de utilizare a echipamentelor CDI	100 %
3. Valoarea investiţiei în infrastructură şi servicii de comunicaţii	2 000 000 lei
4. Număr de entităţi susţinute pentru creşterea capacităţii de ofertare a serviciilor de experiment (inclusiv potenţialii beneficiari)	10
5. Număr de articole şi comunicări ştiinţifice	2
6. Număr de proiecte de studii prospective	1
7. Număr de proiecte / participanţi în proiecte internaţionale finanţate	1

La activităţile proiectului participă 4 tineri doctoranzi. Gridul va fi utilizat pentru dezvoltarea de disertaţii la programul de masterat Stiinta si ingineria calculatoarelor.

Pre cizări privind repartizarea drepturilor de proprietate/ acces între partenerii de proiect.

Toate drepturile de proprietate intelectuală asupra cercetărilor efectuate pe acest GRID revin entităţilor de cercetare autoare.

Diseminarea rezultatelor condiţiile de acces pentru terţi (program de acces, documentaţii disponibile, condiţii/ costuri de acces, personalul care asigură utilizarea etc.).

Diseminarea rezultatelor se va face prin publicarea de articole (Activitatea III.4), prin informări ale mass-media, prin pagina web a proiectului (Activitatea I.2) şi prin organizarea unui colocviu după interconectarea gridului cu alte griduri naţionale şi europene (Activitatea III.5)

La grid vor avea acces gratuit toate instituţiile de învăţământ de drept public. Cu partenerii privaţi se vor stabili contracte de furnizare de servicii.

Modul în care investiţia conduce la implicarea în proiecte internaţionale/europene.

Gridul realizat va fi compatibil cu proiectele finanţate din Programele Cadru Europene. GRIDUL va fi integrat in alte medii Grid europene.

În acest mod, prin GRID-ul puternic şi resursele de calcul de înaltă performanţă pe care  Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava le va putea oferi cercetării europene, Universitatea Suceava deveni un partener credibil şi căutat în proiectele de cercetare europene.  Resursele de care va dispune vor fi deosebit de interesante deoarece va fi vorba de o dotare nouă, realizată cu echipamente de ultimă generaţie.

IMPACTUL GENERAT DE PROIECT

Impactul tehnologic/ ştiinţific: contribuţia proiectului la cercetarea naţională, gradul de noutate şi complexitate al soluţiilor propuse, în relaţie cu investiţia făcută (caracteristicile echipamentului achiziţionat/ laboratorului dezvoltat).

Cu ajutorul unui cluster puternic partenerii vor putea colabora la un nivel înalt de performanţă în grid. Infrastructura rezultata va susţine activităţile interne de cercetare si de experimentare din nordul ţării, judeţele Suceava şi Botoşani.

Privitor la contribuţia proiectului la activitatea de cercetare naţională, GRID-ul care se propune a fi achiziţionat va oferi posibilitatea de dezvoltare si testare in medii reale, functionale, a middleware-ului si a aplicaţiilor dezvoltate in cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava şi ai partenerilor acesteia din alte proiecte sau propuneri de proiecte europene cum ar fi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, Universitatea “Politehnica” Bucureşti.

S-a convenit deja ca gridul ce va fi realizat să fie interconectat cu Gridul Universităţii “Politehnica” Bucureşti şi cel al Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” Iaşi.

Gridul Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” Iaşi este dezvoltat în baza proiectului CEEX  “GRID Academic pentru aplicatii complexe“. El reuneşte ca parteneri o serie de importante instituţii din Iaşi precum:  Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Institutul de Informatică Teoretică Iaşi, instituţii având o pondere însemnată în activitatea de cercetare naţională. 

Impactul economic/ social, oportunităţi de servicii ST,pentru dezvoltare socio-economică regională ca urmare a investiţiilor în infrastructura de CDI, rolul ştiinţei în societate etc.

GRID-ul care  va fi realizat  va anula diviziunea digitală şi va permite beneficiarilor potenţiali,  unităţile de CD şi instituţiile de învăţământ superior de drept public care îşi desfăşoară activitatea în partea de nord a ţării, să efectueze cercetări importante pentru progresul ştiinţific şi economic al regiunii de nord.

Interconectarea cu resursele de calcul ale Universităţii de Stat din Cernăuţi, Ucraina, va avea un impact deosebit în dezvoltarea parteneriatului regional în care cele două universităţi fac deja parte.

Propunerea de proiect va genera capacitate competitivă în programele europene de cercetare deoarece în primul rând va dispune de un instrument puternic de cercetare, un GRID modern, pe care se vor putea face cercetări de vârf, iar în al doilea rând Universitatea Suceava va deveni un partener important în alte proiecte prin faptul că dispune de această dotare de mare performanţă, interesantă şi pentru partenerii europeni.

Impactul asupra calităţii mediului şi conservarea resurselor naturale, stării de sănătate etc.

Pe reţeaua grid se vor putea efectua calcule de o complexitate înaltă pentru rezolvarea unor probleme acute privind calitatea mediului, conservarea resurselor naturale din regiunea de nord a ţării. Universitatea de „Gr.T.Popa” Medicină şi Farmacie Iaşi, va putea efectua studii şi modelări privind sănătatea publică.

Cluster de calculatoare

• putere de calcul practică  în virgulă mobilă 6.45 Tflops (demonstrat cu Linpack)
• capacitate de stocare  6,936 Tbytes
• arhitectura hibridă IBM Roadrunner (locul 2 în Top 500, www.top500.org), folosind servere blade IBM BladeCenter LS22 si servere blade IBM BladeCenter QS22 in raport de 1:6 (un server LS22 cu procesoare AMD Opteron la 6 servere blade QS22 cu procesoare IBM PowerXCell 8i.

Serviciile ST oferite:

1. Calcule complexe din recunoaşterea formelorşi inteligenţă artificială
2. Calculede o complexitate înaltă pentru rezolvarea unor probleme acute privind calitatea mediului, conservarea resurselor naturale
3. Dezvoltare si testare in medii reale, functionale, a middleware-ului si a tehnologiilor grid.
4. Interconectarea cu alte reţele grid.

 

Echipamentul este instalat în

Laboratorul de Calcul de Înaltă Performanţă al Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor din Universitatea Ştefan cel Mare Suceava.

 

Acces la resurse:

Clusterul este disponibil 24 ore din 24 pe baza unei programări prealabile dat fiind consumul energetic ridicat al echipamentelor.

Costuri: negociabile

Posibilităţile de contact, cu nominalizarea persoanelor responsabile:

• Adresa:

Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor

Laboratorul de Calcul de Înaltă Performanţă

Str. Universităţii nr. 13

720229 – SUCEAVA      

• Telefon/Fax :  +40.230.524 801
• Email:              pentiuc@usv.ro

Conformitatea cu CEEX: se va specifica în mod expres dacă directorul de proiect a finalizat sau/şi are în derulare proiect CEEX (modulele I sau III) şi dacă a depus sau nu propunere de proiect la PC7 (în calitate de conducător sau de partener).

Directorul de proiect are în derularea două proiecte CEEX Modulul I, Program INFOSOC şi a depus următoarele propuneri de proiect în cadrul PC7: una în calitate de coordonator şi principal autor şi a colaborat la a doua unde Universitatea Suceava este partener.

a) în calitate de coordonator

Call Selected: FP7-ICT-2007-1 Sub-Scheme Selected: CP-FP-INFSO Proposal ID: 215217 Proposal status: Proposal submitted on 08/05/2007 15:01:22 CET Small or medium-scale focused research project (STREP) Challenge         2. Cognitive systems, interaction, robotics (ICT-2007.2.1 Cognitive systems, Interaction, robotics)Title: GESTURE ACQUISITION and RECOGNITION FRAMEWORK for INTERACTING with COMPUTERSCoordinator: Name: Stefan-Gheorghe Pentiuc Address: str. Universitatii nr. 9, 720225, Suceava List of participants Participant no. Participant organization name      Participant         Country 1 University “Stefan cel Mare” of Suceava                        USV               Romania 2 S.C. INSTEAD SOFTWARE SRL                                 INSTEAD        Romania 3 Polytechnic University of Bucharest                              UPB               Romania 4 Technical University “Gh. Asachi” of Iaşi                        UTI                 Romania 5 Politecnico di Torino                                                    POLITO           Italy 6 KAHO Sint Lieven                                                       KAHO             Belgium 7 HAMBURG CONSULTING GbR, Offenbach                   HCON             Germany 8 Université des Sciences et Technologies de Lille           USTL               France

b) în calitate de partener

Call Selected: FP7-ICT-2007-1 Sub-Scheme Selected: CP-IP Proposal ID: 214926 Proposal status: Proposal submitted on 07/05/2007 16:11:16 CETTitle: CONVERGENT SOLUTIONS FOR A SAFE, EFFICIENT AND ATTRACTIVE FREIGHT MULTIMODAL TRANSPORTCoordinator: Name: George Milis Address: 209, Kifissias Ave and Arkadiou Str 15124 Marousi-Athens

Experienţa conducătorului/echipei în manageriatul proiectelor naţionale şi internaţionale (metode de conducere, coordonare şi comunicare pentru realizarea proiectului, corelat cu cerinţele schemei de realizare a proiectului şi defalcarea pe activităţi)

Directorul de proiect a mai condus

– 2 programe internaţionale în calitate de responsabil de partener
– 5 proiecte de cercetare câştigate prin competiţie naţională în calitate de coordonator

Toate aceste proiecte se încadrează în domeniul prioritar al propunerii actuale „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii” şi au avut printre obiective realizarea unor dotări pentru cercetare importante.

PLAN DE REALIZARE A PROIECTULUI – Durata de realizare / activităţi
Denumirea proiectului
GRID PENTRU DEZVOLTAREA ALPICATIILOR DE RECUNOASTEREA FORMELOR SI INTELIGENTA ARTIFICIALA DISTRIBUITA
– GRIDNORD –

Anul	Etape/ Activităţi/ Parteneri	Termene
2007	Etapa I. Achizitionarea echipamentelor şi licentelor software	15.12.2007
	Activitate I.1. Elaborarea caietului de sarcini a Gridului	15.12.2007
	Activitate I.2  Realizare paginii web a proiectului	25.11.2007
2008	Etapa II. Achizitie si instalare GRID	15.12.2008
	Activitate II.1. Achiziţia echipamentelor şi licentelor software	31.10.2008
	Activitate II.2. Instalarea structurii hardware şi software	15.12.2008
2009	Etapa III. Interconectare GRID si diseminare rezultate	30.09.2009
	Activitate III.1. Implementarea şi testarea unor servicii GRID demonstrative	30.09.2009
	Activitate III.2. Publicarea de articole stiintifice privind testele de performanta ale GRIDULUI	30.09.2009
	Activitate III.2. Managementul proiectului	30.09.2009

LISTA ECHIPAMENTELOR NECESARE  PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

Partener 1
Denumire echipament	Caracteristici (uzura medie (%))
Retea laborator, 17 statii	P IV, 2900 MHz, HDD 400Gb, RAM 512 Mb, DVD/CD R/W; uzura 10%
Retea laborator, 12 statii	P IV, 2900 MHz, HDD 400Gb, RAM 512 Mb, DVD/CD R/W; uzura 10%
Retea laborator, 15 statii	P IV, 2900 MHz, HDD 400Gb, RAM 512 Mb, DVD/CD R/W; uzura 20%
Retea laborator, 15 statii	PIII, 1900 MHz, HDD 32Gb, RAM 256 Mb, CD ROM ; uzura 25%
Cluster de calculatoare format din 32 noduri	gandit pentru formarea specialistilor; in curs de achizitie; licitatie in desfasurare;